Subtitrare creata de Puiu Danut Petru pentru ora de biologie.

Se spune ca in urma unei descoperiri toata lumea are de castigat, insa

uneori exista unii pierzatori. Dar putini au pierdut atat de mult

cat a pierdut femeia care a ajutat la descoperirea structurii ADN-ului, Rosalind Franklin. Pentru aceasta descoperire, aproape toata lumea

stia numele barbatilor care au primit cel mai mult credit, James Watson si Francis Crick

si ce stiau oamenii despre contributia lui Rosalind Franklin era din cartea lui Watson din 1968

intitulata "The double helix". In carte o aminteste pe Rosalind ca fiind "...ostila, emotiva,

si incabila de a-si intelege propriile date de laborator..."

Uiati pentru un moment neplacerea de a insulta o femeie moarta de 10 ani la timpul publicarii cartii lui Watson

sau ca o aminteste de multe ori cu numele "Rosie", un nume pe care nu l-a purtat niciodata,

faptul ca era in viata in 1962, anul in care Watson si Crick au primit Premiul Nobel

pentru descoperirea lor, multi cred ca Franklin ar fi trebuit sa imparta scena cu ei.

Nascuta in 1920 in Londra, cu parinti bogati care puneau accent pe valoarea educatiei,

Franklin a studiat fizica si chimie la Universitatea din Cambridge. A obtinut doctoratul cu o teza despre porozitatea carbunelui

inainte sa se mute in Franta in 1946. Acolo a devenit experta in cristalografia razelor X

o abilitate ce s-a dovedit valoroasa cand s-a intors in Anglia sa caute de lucru in 1951

la King's College. Sosirea ei acolo a coincis cu cursa intre cercetatori pentru

care va deduce cel mai repede structura ADN-ului. Franklin si Wilkins au lucrat in acelasi laborator conducand grupuri de

cercetatori separate, dar eventual lucrarile li s-au suprapus, in timp ce descifrau puzzle-ul ADN-ului.

Multi cercetatori credeau ca ADN-ul are o structura spiralata, ca un tirbuson,

dar nu erau siguri daca era structura de mono, dubla sau tripla spirala .

Folosind tehnici de difractie a razelor X pe fibre ADN cristalizate care au implicat

sute de ore de expunere, Franklin a reusit sa separe modele ce le dadeau batai de cap altor cercetatori.

In 1952, o fotografie anume, pe care ea a denumit-o "fotografie 51",

a aratat clar 2 dungi negre, prima dovada reala a formei spiralate.

Noul "portret" nu demonstra doar forma de dubla elice a ADN-ului,

dar in acelasi timp sugera si la proprietatea acestuia de a se multiplica. Franklin si-a continuat cercetarile, nestiind ca

intr-un laborator din Cambridge erau Watson si Crick, ce lucrau la propriul lor model, dar incapabili sa confirme

structura spiralata. Cu toate ca Franklin nu-si publicase inca imaginile, Watson a facut rost de o fotografie

multumita lui Wilkens, care i-a aratat poza rivalului sau in 1953, fara cunostinta

sau permisiunea lui Franklin. Watson a scris despre fotografie "In secunda in care am vazut

fotografia, am ramas cu gura cascata si pulsul a inceput sa-mi creasca.". Peste mai putin de 2 luni, folosind

si propriile date, Watson si Crick au anuntat lumea ca ei au descoperit structura spiralata a ADN-ului.

Lucrarile si imaginile au fost publicate in acelasi numar al revistei "Nature", in care Watson

si Crick si-au publicat lucrarile lor, dar deja era un post-scriptum. Franklin a plecat de la King's College

in 1953 pentru a-si continua cercetarile la Birkbeck College in Londra, apoi in timp ce calatorea in SUA

cu afaceri,in 1956 si-a descoperit o un nod in zona abdomenului, ce s-a dovedit a fi cancer ovarian

si a murit peste mai putin de 2 ani, la varsta de 37 de ani. :(

Tragic, lucrurul cu razele X se pare ca a condus la moartea sa prematura, la fel ca multi cercetatori din acel timp,

ea lua rar masuri de protectie impotriva radiatiilor in sutele de ore in care fotografia.

Orice a zis sau scris oricine despre ea, lumea merita mai mult de 37 de ani de Rosalind Franklin.

Multumesc de vizionare. Subtitrare creata de Puiu Danut pentru ora de biologie.